Ca orice nou angajat, sunt trimisă pentru acel control de rutină. Clinica cu pricina era la mama huciului, undeva între Gara de Nord şi Cora Orhideea, locaţie pe care nu prea o frecventez pentru că nici nu am de ce. Mă rog. Ieri seară, după ce am venit de la servici, l-am luat pe my beloved [
] de braţ şi am căutat clinica, ca să îmi fie mie mai uşor azi. Evident că ne-a luat vreo 2 ore să o găsim [era bine plasată pe o străduţă lăturalnică, fără numărul străzii pe ea, fără semne clare că acolo ar fi o clinică], dar am găsit-o
more…
Archive for » 2009 «
După “Undeva în Balcani”, Puya revine cu o nouă piesă, viitor hit [sper]. Ca de obicei, mesajul piesei este foarte concis şi percutant.
Puya – Change
Asculta mai multe audio Divertisment
Cand te faci mare ai vrea sa fii vedeta
Independeta, super inteligenta
Toata lumea apare la televizor
Se lasa filmati, chiar la ei in dormitor
Oricine poate fi actor ca nu e greu
Trebuie sa abordezi producatoru’ cu tupeu
Spitalu’ de nebuni are o gaura in gard
Ca multi fug si nu stiu cum dracu’ au scapat
Apar in prime-time fac urat dau dramber
Producatorii isi freaca mainile cand se injura de mame
Circul Globus nu are cautare
Ce e la televizor e mult mai tare
Nu iti trebuie talent, iti trebuie o gura mare
Cu cat te faci mai mult de ras, rating-ul sare
Toti sunteti oripiliati
Dar stati, stati, stati
Si va uitati…
Nu vrem in Bora-Bora, vrem uite aici
E un parastas live cu coliva si multi mici
Adu floricele, o sticla de Cola
Lu’ vecina de la trei i-a murit sora
Toata lumea e porno, toti sunt star pe val
Romancele sunt bune, bune si mie in haine imi sar
Iau televizoru’ o sa-l arunc pe geam
M-am saturat de VIP-urile astea puse pe scandal
Bine ai venit in direct cu toate crimele
Invitatul de astazi nu si-a luat pastilele
In timp ce altii ne fura sa-si faca vilele
Tu te uiti la TV, ei muta kilele
Daca maine ar porni un razboi, ar fi penal
Soldatii s-ar uita la a V-a pagina din ziar
Nu o sa oprim nici un raid aerian,
Daca o sa ne atace cand e Inima de Tigan
Bonus:
Până acum câteva zile mă credeam copil în continuare şi aveam o atitudine infantilă în ceea ce priveşte viitorul meu. Aş putea spune că visam frumos şi naiv la o carieră, la o familie, la o casă, un salariu care să-mi satisfacă poftele. Singurele care mă ambiţionau din când în când erau certurile cu părinţii când îmi doream să merg undeva şi fiind dependentă din punct de vedere financiar şi moral de ei, nu puteam merge pentru că nu mă lăsau. Se încăpăţânau fără să-mi ofere argumente valabile şi plauzibile ca să le pot înţelege motivele. Întotdeauna s-au mulţumit să-mi zică: “Nu te lăsăm şi gata! De ce? Pentru că nu vrem!” Probabil şi de frică să nu le aduc contraargumente care să le schimbe decizia. more…
Lucrez într-un domeniu unde comunicarea este totul. Clienţii sunt pe primul plan, au tot timpul prioritate, au întotdeauna dreptate [sau nu], etc etc, cu alte cuvinte legătura dintre noi [firma unde lucrez] şi ei [clienţii] trebuie să fie foarte puternică. În ajutorul nostru vin: internetul [trăiască e-mail-ul] şi telefoanele [fie fixe sau mobile]. more…

