Sunt o mică fană a tocăniţelor (de orice fel) aşa că într-o seară m-am hotărât să mă pun pe treabă 
Ce a ieşit, nu prea a rămas pentru mai mult de 2 zile.
Ingrediente:
Recunosc, sunt o mică fană OPI. Îmi plac ojele lor, îmi plac culorile lor şi, nu în ultimul rând, îmi place de General Managerul lor – Suzi Weiss-Fischmann (nici că i se nimerea mai bine numele 
)
După ce a mai revenit cu picioarele pe pământ uscat, draga mea Alexandra mi-a trimis poze cu cea mai nouă colecţie de oje de la OPI – SkyFall, inspirată din filmul cu acelaşi nume ce rulează în cinema. Ce-i drept, m-a cam cucerit noua colecţie, păcat că aceasta va apărea în România abia la sfârşitul acestei luni, evident – la preţurile deja cunoscute (şi piperate).
Mai jos regăsiţi şi o galerie cu swatch-uri după aceste oje. Sincer, îmi plac unele nuanţe la nebunie, iar numele ales este.. genial, în unele cazuri:
.
Articol scris de Alexandra Elena M.
După cum probabil ştiţi deja, prin minunata metropolă americană – New York – a mai trecut un uragan. Nu e nici primul, şi clar nu va fi nici ultimul. Din păcate pentru mine, a fost primul pe care l-am prins de când sunt pe aici. Trebuia să fiu plecată pe celălalt ţărm al Americii într-o mici-vacanţă dar guess what.. s-au anulat zborurile 
(Suzy, nu ai citit această frază, da?). S-au închis aeroporturile, s-a declarat stare de alertă maximă, s-a evacuat populaţia, cine nu a vrut să fie evacuat – s-a baricadat bine în casă (la ce case au ăştia.. mă mir că nu sunt luate cu totul pe sus la primul vânt mai puternic..).
Şi uite aşa, fără curent (deah, noi am plătit factura, dar încă nu s-a inventat curentul wireless pentru asemenea momente ), fără internet (God bless AT&T & iPhone in this time!), cu frigiderul plin (stai la coadă mai mult de 5 min? Ia gândeşte-te cum e să stai 3 ore..), cu multe provizii de apă (m-am gândit şi la varianta să trag un tub de pe balcon până în casă 
), cu geamurile baricadate cu scânduri (ca în filme când vin turcii să ne cotropească..), cu muuuulte rugăciuni spuse în gând, cu multe pături şi adăpostindu-ne pe unde am putut (cadă, masă de bucătărie, grinzi de susţinere, etc.) am trecut cu bine şi peste misterioasa/ul Sandy.
Ce a lăsat în urmă.. se va reface cu greu, dar se va reface că aşa sunt americanii. Astăzi a fost “calmul de după furtună”, străzile pustii, oraşul plin de viaţă acum semăna cu unul părăsit de soartă. Gaze avem, apă potabilă la robinete am primit de dimineaţă – semn că Sandy nu a fost foarte însetat(ă), căldură nu avem dar încă e acceptabil la 15 grade ziua/1o grade noaptea. Deah, e toamnă şi la noi.
În Manhattan te poţi plimba cu bărcuţa, toate străzile sunt inundate, eu acum vă scriu din Brooklyn unde lucrurile au mai revenit la normal. Vestitul metrou newyorkez încă face bâlbâdâc şi nu prea văd semne de a se repune pe picioare underground-ul şi garniturile. Evident, ca şi în Bucureşti, este un adevărat haos fără metrou, ţinând cont că de mâine (aka azi la voi) oamenii vor reveni la munci. (sau cel puţin aşa se speră)
Life goes on iar americanii ştiu să pună în aplicare acest îndemn.
P.S.: Suzy, Statuia Libertăţii e încă la locul ei, e puternică şi ştie să ţină piept intemperiilor (nu se ascunde ca în poză 
).
V-am povestit aici ce am păţit în week-end la Grand Cinema Digiplex şi nu a fost tocmai plăcut. Ei bine, zilele trecute, când am vrut să arunc nişte vouchere primite odată cu biletele la film (da, ăla pe care nu l-am mai văzut în seara respectivă) mi-au sărit în ochi două diferenţe majore. Nu înţeleg, care dată este cea corectă până la urmă? 
Acest articol este scris special pentru firmele de publicitate/marketing care nu ştiu să se informeze până la capăt!
La data de 3 septembrie 2009 s-a născut Ctrl + A Suceava – comunitatea bloggerilor suceveni. Pe vremea aia încă eram o studentă cuminte pasionată de internet şi blogging – aşa cum am precizat şi în interviul dat în 2009 pentru administratorii site-ului.
De atunci şi până acum au trecut 3 ani (!). Trei ANI în care se pot schimba multe în viaţa unui tânăr absolvent de facultate. Schimbarea cea mai importantă a fost mutatul în Bucureşti, în august 2010. Acest lucru este precizat destul de clar şi în pagina Despre a blogului. Pură curiozitate: o citeşte cineva?
Nemulţumirea mea nu constă în faptul că apar pe diferite site-uri sucevene – ba dimpotrivă, susţin bloggerii suceveni. În schimb, în ultima perioadă am primit câteva invitaţii de la diferite firme de publicitate/marketing ce mă invitau la evenimente din Suceava. Înţeleg faptul că mirificul Google (mai exact “bloggeri suceveni” ) vă dă toate informaţiile mur’în’gură.. dar nu trebuie/e frumos să verificaţi datele înainte de a transmite invitaţia?
Just for fact: în cazul meu, există adresa de mail: blog@suzy.ro.im, formular de contact, Twitter şi Facebook (just 4 friends). Folosiţi-le cu cap înainte de a solicita ceva din partea mea şi a avea şi certitudinea că vă voi şi răspunde/ajuta.
Mulţumesc!
