Un fleac! Ne-a ciuruit! :)

Articol scris de Alexandra Elena M.

După cum probabil ştiţi deja, prin minunata metropolă americană – New York – a mai trecut un uragan. Nu e nici primul, şi clar nu va fi nici ultimul. Din păcate pentru mine, a fost primul pe care l-am prins de când sunt pe aici. Trebuia să fiu plecată pe celălalt ţărm al Americii într-o mici-vacanţă dar guess what.. s-au anulat zborurile sad (Suzy, nu ai citit această frază, da?). S-au închis aeroporturile, s-a declarat stare de alertă maximă, s-a evacuat populaţia, cine nu a vrut să fie evacuat – s-a baricadat bine în casă (la ce case au ăştia.. mă mir că nu sunt luate cu totul pe sus la primul vânt mai puternic..).

Şi uite aşa, fără curent (deah, noi am  plătit factura, dar încă nu s-a inventat curentul wireless pentru asemenea momente big grin ), fără internet (God bless AT&T & iPhone in this time!), cu frigiderul plin (stai la coadă mai mult de 5 min? Ia gândeşte-te cum e să stai 3 ore..), cu multe provizii de apă (m-am gândit şi la varianta să trag un tub de pe balcon până în casă laughing ), cu geamurile baricadate cu scânduri (ca în filme când vin turcii să ne cotropească..), cu muuuulte rugăciuni spuse în gând, cu multe pături şi adăpostindu-ne pe unde am putut (cadă, masă de bucătărie, grinzi de susţinere, etc.) am trecut cu bine şi peste misterioasa/ul Sandy.

Ce a lăsat în urmă.. se va reface cu greu, dar se va reface că aşa sunt americanii. Astăzi a fost “calmul de după furtună”, străzile pustii, oraşul plin de viaţă acum semăna cu unul părăsit de soartă. Gaze avem, apă potabilă la robinete am primit de dimineaţă – semn că Sandy nu a fost foarte însetat(ă), căldură nu avem dar încă e acceptabil la 15 grade ziua/1o grade noaptea. Deah, e toamnă şi la noi.

În Manhattan te poţi plimba cu bărcuţa, toate străzile sunt inundate, eu acum vă scriu din Brooklyn unde lucrurile au mai revenit la normal. Vestitul metrou newyorkez încă face bâlbâdâc şi nu prea văd semne de a se repune pe picioare underground-ul şi garniturile. Evident, ca şi în Bucureşti, este un adevărat haos fără metrou, ţinând cont că de mâine (aka azi la voi) oamenii vor reveni la munci. (sau cel puţin aşa se speră)

Life goes on iar americanii ştiu să pună în aplicare acest îndemn.

P.S.: Suzy, Statuia Libertăţii e încă la locul ei, e puternică şi ştie să ţină piept intemperiilor (nu se ascunde ca în poză tongue ).

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.
3 Comentarii
  1. addicted spune:

    Suzy!!?? Nu mi-as fi dorit sa ne COTROPEASCA turcii ca sa nu ajungem unde suntem acum dar nici sa ne contopeasca!??happy Si baricaDAT nu baricat.

    Trecand peste, povestirea “live” e interesanta si trista in acelasi timp. Bine ca prietena ta e ok!

    RăspundeRăspunde
  2. SuZy spune:

    @addicted: hehe, multumesc de “urecheala”. Corectez acuma, ce sa-i fac daca am incredere in ea ca inca mai stie limba romana happy
    E un fel de povestire “after Sandy” dar ma bucur ca e ok si pot sa o mai stresez si de acum incolo devil

    RăspundeRăspunde
  3. […] ce a mai revenit cu picioarele pe pământ uscat, draga mea Alexandra mi-a trimis poze cu cea mai nouă colecţie de oje de la OPI – SkyFall, […]

Comentezi

XHTML: You can use these tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>