Ce mă surprinde cel mai multla umanitate? Omul.
Își sacrifică sănătatea pentru a face bani. Apoi își sacrifică banii pentru a-și recupera sănătatea.
Apoi este atât de nerăbdător cu gândul la viitor încât nu se bucură de prezent. Rezultatul e că nu trăiește în prezent, dar nici în viitor. Trăiește de parcă n-ar muri niciodată și apoi moare fără să fi trăit.
Dalai Lama
Într-o zi un lăptar primește o citație de la judecătrie, fiindu-i intentant un proces de către un brutar. Omul, foarte îngrijorat, se tot întreba cu ce o fi greșit.
Brutarul însă știa; el l-a acuzat pe lăptar că îl înșeală la cântar când îi vinde unt. Așa că după ce lăptarul îi aducea 1 kg untși pleca, brutarul cântărea untul în prezența a doi martori. Și într-adevăr, bănuielile erau justificate. În loc de 1 kg de unt primea 900 gr, ba 800, au fost cazuri când a primit doar 750 gr unt. La proces, judecătorul îl întreabă pe lăptar:
– Spune, dumneata ai cântar pentru cântărit untul pe care-l vinzi?
– Nu, domnule judecător, nu am.
– Păi, atunci cum pretinzi că vinzi untul la kg?
– Păi, să vedeți. Eu am o balanță, pun pe o parte a balanței kg de pâine ce o cumpăr de la brutar, iar pe cealaltă parte pun unt până ce balanța se echilibrează.
Morala: În viață primești doar ceea ce dai. 
Acum ceva vreme am citit pe net o povestioară care m-a făcut să mă gândesc și să apreciez mai mult persoanele de lângă mine. Rândurile de mai jos aparțin Oanei Pellea.
Într-o zi, un om bogat i-a dăruit unui sărac un coș plin cu gunoi, ca să-și bată joc de el. Omul zâmbi și plecă ținând în mână coșulețul primit. Ajuns acasă, a început să-l curețe, să-l spele și apoi l-a umplut cu cele mai frumoase flori.
S-a întors la omul bogat și i-a înmânat acestuia coșulețul. Omul rămase surprins și-l întrebă: “De ce mi-ai dat atâtea flori frumoase, când eu ți-am dat numai gunoi?” Omul sărac a răspuns: “Orice persoană dăruiește ceea ce are în inimă”
