Am şi eu o curiozitate. De ce de fiecare dată când dau update la Opera Mini mă tot întreabă dacă am peste 17 ani? Mi se pare cam ciudat ţinând cont că nici un browser, nici măcar pentru desktop, nu te întreabă aşa ceva. Deci, ce tot are de ascuns Opera pentru puştanii sub 17 ani? 
Dintre toate persoanele pe care le urăsc pe lumea asta, o singură “rasă” începe să mă irite din ce în ce mai tare pe zi ce trece: cei care îşi maltratează/abandonează animalele de casă.
Zilele trecute am avut treabă prin oraş şi am ajuns în curtea unui service. Acolo, am văzut un motănel negru care-şi plimba coada printre câinii din curte. Mi s-a înmuiat inima pe loc, mai ales că motănelul seamănă cu cel pe care îl avem noi. După ce am mai vorbit cu unul şi cu altul, am aflat că motanul a fost abandonat de cineva pe stradă şi de vreo lună este client fidel al service-ului. Acuma sincer, dacă văd pe cineva că face aşa ceva, îşi abandonează animalul pe stradă, cred că îl bat, chiar la cât de mică sunt eu.
Dacă pentru un simplu articol personal, prietenii mei mă anunţă că un anume cineva îmi doreşte numărul de telefon, ce ar trebui să înţeleg din asta? Să ştiţi că nu primesc cereri în căsătoria via telefon sau eu ştiu ce alte bâzdâgănii vă mai trec prin cap
Să nu spuneţi că nu v-am avertizat.
Later edit: Am discutat cu domnul Liviu Livinschi la telefon problemele ce ne deranjau şi am ajuns la un acord pentru a împăca ambele părţi. Articolul despre Fiat a fost pus sub parolă pentru a nu mai aduce păreri în contradictoriu [suntem deja sătui de ele] şi am hotărât ca pe viitor să existe o mai bună comunicare între părţi, de preferabil şi după o vizită la noul lor sediu. Sper ca pe această cale şi posesorii acestor mărci să înţeleagă că nu am avut nimic cu nimeni, nu am înjurat pe nimeni, nu avem absolut nimic cu marca şi că cel puţin eu încerc pe tot posibilul să aplanez conflictele apărute din diferite motive, spre binele ambelor părţi.
De ceva timp o citesc pe Dana [prietena lui Criserb] şi mă minunez de câte lucruri interesante şi frumoase în acelaşi timp îi ies din mânuţe. Pentru cei care nu au vrut să dea click pe link, ea se ocupă cu “fabricarea” de figurine origami.
Origami este arta creării figurilor din hârtie împăturită în cele mai diverse forme şi a luat naştere la japonezi. Ce m-a mirat mai tare a fost un articol de pe descoperă.ro care anunţă că o domnişoară de origine chineză, Mui-Ling The, a reuşit să creeze o pasăre-origami dintr-o bucăţică de hârtie, de formă pătrată, cu latura de doar 3 milimetri! Binenţeles, a folosit câteva pensete miniaturale dar ce a ieşit e demn de lăudat.
Trăim înconjuraţi de corupţie şi nepotisme. Şi vrând nevrând ne trezim obligaţi să apelăm din când în când la pile, cunoştinţe şi la relaţii [sau PCR cum spunea profesoara mea de istorie din generală] pentru a ne descurca în viaţă.
Degeaba un om gândeşte că românii trebuie să renunţe la practicile astea bolnave cu care am fost învăţaţi încă din vremea comunismului.
Degeaba te chinui singur şi te zbaţi să munceşti, să răzbaţi prin forţe proprii. Când vine unul cu relaţii îţi suflă totul de sub nas.
Am ajuns la concluzia că cel mai bine e să nu te agiţi, să te distrezi cât poţi, să faci câte un pic din fiecare. Să munceşti, să înveţi şi când ai ocazia să-ţi foloseşti relaţiile în scopuri bune, fără să eziţi. Oricum, atât cât mai ai de trăit pe pământ, mentalitatea românilor nu se va schimba, iar singur nu vei reuşi decât să te lupţi cu morile de vânt.
Ai numai de pierdut dacă te încăpăţânezi să dovedeşti că poţi face totul numai de unul singur. Vei ajunge să renunţi la multe lucruri, să îţi sacrifici sănătatea şi puţina bucurie care ţi-a mai rămas pentru a dovedi că eşti competent.
Te vei îngropa în muncă, lucru pe care şeful tău nu-l va aprecia niciodată atât de mult încât să-ţi spună sau să-ţi mărească salariul. Şi a doua zi îşi va lua locul unul care are pile şi nu ezită să le folosească.
Din păcate, asta e realitatea, aşa e în rRomânia, fie că ne place sau nu. Mai rău e că oamenii legii sunt cei mai corupţi şi dau un exemplu prost tuturor.
