Recunosc că undeva în sufleţelul meu sunt pasionată de maşini. E greu să nu fii mai ales când vezi câte îţi pot oferi, mai au puţin şi se pilotează singure [asta dacă nu se întâmplă deja] 
În articolul trecut recomandam un film: The Last Ride. Din tot filmul mi-au rămas aţintiţi ochişorii spre maşinile pricipale: Pontiac GTO din 1969 [denumit şi The Judge] şi un alt Pontiac GTO din 2004. Nu le-am văzut în realitate, nu le-am condus, dar preţurile cu care se vând îmi spune destule.
Când sotia sa este omorâtã într-un jaf prost organizat, binecunoscutul jefuitor Ronnie Purnell (Dennis Hopper) se predã de bunãvoie. Primind o condamnare de lungã duratã, el se vede nevoit sã-l lase pe tãnãrul sãu fiu, Aaron, în custodia prietenului care l-a înjunghiat pe la spate, Darryl Kurtz, cel care se aflã de fapt în spatele arestãrii lui Purnell. 30 de ani mai târziu, Purnell este eliberat si vrea sã se rãzbune. Vechea lui masinã, un GTO din 1969, ascunde cheia mântuirii sale. Aaron (Will Patton), este acum un politist dedicat meseriei sale, care face tot posibilul ca fiul sãu, Matt (Chris Carmack), sã nu o ia pe cãile gresite pe care a început sã pãseascã. În ciuda tuturor eforturilor lui Aaron, Matt nu reuseste sã nu se implice în complotul bunicului sãu, hotãrât sã-l demaste pe cel care i-a întins o capcanã mortalã în urmã cu atâtia ani. Pentru a-l denunta pe Kurtz si pentru a regãsi masina, cei doi pornesc într-o cursã contra cronometru împotriva politiei si a fortelor speciale de ordine. Dar la volanul noului GTO 2004 cu 350 de cai putere pe care au reusit sã-l fure, ei se angajeazã într-o cursã în care trebuie sã câstige.
Filmul e superb, mai ales pentru pasionaţii de maşini.
Mai bine ajuți un străin decât o cunoștință.
Măcar străinul știe să-ți aprecieze ajutorul și chiar dacă te-ai certa cu el la un moment dat, cuvintele lui nu dor atât de tare ca atunci când îți sunt adresate din partea unei cunoștințe/rude.
P.S.: Pățită pe propria piele!
Deși nu mi-a venit să cred, uite că aseară, 4 noiembrie [!!] a nins! Și destul de multișor. Iote și o poză făcută azi dimineață la ora 8. Click pentru mărire!
Şi ca bonus, am cotrobăit prin calculator şi după alte poze ale primelor ninsori din Suceava.
Sunt mai mult decât sătulă când vorbesc despre Poşta Română. A se vedea aici. Dar n-am ce face, sunt nişte comuniste care te plimbă de la un ghişeu la altul fără pic de jenă pentru ca în final, după vreo jumate de oră de frecuş să-ţi spună “Nu putem face noi asta, vorbiţi cu diriginta” 
