Chiar dacă nu o să vă vină să credeţi (nici eu nu eram tocmai optimistă în această privinţă) în România chiar se lucrează noaptea! O fi vreu interes la mijloc sau nu, o fi vreo firmă străină sau nu, dar vineri seara (pe la 1 noaptea) am trecut cu maşina spre Aviatorilor pe Barbu Văcărescu: se ridicau piloni în faţa benzinăriei de acolo şi se lucra pe partea cu drumul spre Pipera, se puneau betoanele pentru partea carosabilă. (mai nou am aflat că este vorba de pasajul suprateran Barbu Văcărescu – Floreasca, ce va ajuta şi la lărgirea şoselei Pipera).
Archive for the Category »Bine de stiut! «
PS: Cele ce urmeaza sunt fapte reale, ce s-au intamplat sotului unei colege! Daca sunteti soferi, cititi pana la capat! [primita pe mail de la sursa directa
]
Intamplare reala de aseara. Pe scurt: exista oameni care provoaca accidente pt a castiga bani. Nr inmatriculare: IL 20 RLT.
Salut,
Ieri seara am avut nesansa sa ma intalnesc cu cei mai nenorociti oameni din tara asta: vanatorii de fraieri in trafic!
Faptele: la iesire de pe o strada laterala in fata la metrou Aurel Vlaicu coloana, o masina imi lasa loc de iesire si imi face soferul semn sa ies; dupa ce ies cu jumatate de masina porneste si se loveste de masina mea.
Ies din masina refuzand sa cred ca se poate intampla asta. Din masina cealalta coboara un tanar care nu zice nimic si se uita la masini. Eu cobor direct spre el: “Mai nenorocitule ma lasi sa intru si apoi dai in mine?” La care tipul foarte calm imi raspunde: “Nu te-am vazut!”
Primul impuls este sa-i sparg fata. Tipul imi spune: “Trage la Petrom sa ne intelegem!”
Trag la Petrom si ma duc la el pus pe fapte mari. Tipul imi spune foarte calm: “Hai la politie, nu mi-ai acordat prioritate, masina este inchiriata. Nu are rost sa ne complicam.”
Scoate actele masinii. Ma uit la masini: bara lui era varza, aripile indoite, un far frecat insa nu era spart. Ma uit la masina mea: nimic in partea stanga fata. Ma lamuresc ca plecand de la 50 de cm in viteza intai nu a apucat sa prinda viteza si a dat in cauciuc (norocul meu, roata era virata).
Ii spun: “Nu cred ca faci asta. Masina mea nu are nimic. Dispari!” Tipul foarte linistit isi noteaza numarul masinii si imi spune: “Lasa ca ma cauti tu!” Uite ce mi-ai facut la masina! Noteaza-ti numarul meu!” Nu imi venea sa cred. Notez instinctiv: 0733 380 904, cartela probabil! Ma duc la masina lui si ma uit din nou: era imposibil ca din 50 de cm sa lovesti asa puternic. Ii spun in fata: “Masina a mai fost lovita!”
Tipul recunoaste si imi spune deschis: “Masina este inchiriata, am Casco cu franciza de 99 Euro, facem pe jumatate. Imi dai 250 lei si este bine!” Sar in sus si protestez vehement. Urmeaza 5 minute de negocieri de genul: “Ma, te dau in judecatal! Vin dupa tine si nu scapi!” etc…
Tipul bun cunoscator al legii imi spune: “Nu te mai agita! Nu ai acordat prioritate. Hai la Politie si ne lamurim.” Imi dau seama ca are dreptate. Avea un martor (erau doi in masina, celalalt era probabil ajutorul daca lucrurile se incingeau) iar eu eram singur, nu acordasem prioritate si nu puteam demonstra ca m-a lovit intentionat.
Trecem la negocieri: stilul cunoscut – unde lucrezi, dai si tu 150 lei si este bine. Ii spun ca nu ii dau bani fiindca este un nesimtit. Se urca in masina sa plece. Realizez ca nu este bine si il trag inapoi. Ofertez un cartus de tigari. Cere 2, Kent Blue. Ma abtin cu greu sa nu sar pe el. Urmeaza o alta discutie in care il fac sa inteleaga ca exista tigari mai bune in piata. Accepta pana la urma un cartus de tigari.
Dupa ce ii dau cartusul, ii devin simpatic ca doara ne-am inteles si imi spune zambind: “Ai noroc ca nu ai nimic la masina, altfel as fi scos mai mult de la tine la politie!” Il intreb: “De ce esti asa sigur?”
“Fiindca cu asta ma ocup! La fel cum tu te ocupi de vanzari, eu ma ocup de accidente usoare! In zilele bune fac si 1000 Euro pe zi!” Imi spune si reteta:
– masina inchiriata din Fetesti cu asigurare casco (imi confirma ca este din Fetesti)
– te plimbi la ora de varf pe inserat prin Bucuresti si alegi masini care vin de pe o strada cu cedeaza trecerea (doar soferul, mai sunt si variante cu frana brusca in coloana – masina era lovita si in spate) si ceva laterale
– se castiga bine din asta: “Am avut si copii de politisti si smecheri! Nu tine nimic la politie!” imi spune tipul.
Ii fac o poza la masina din fata. Sare ca ars! Ii spun ca vreau sa ma asigur ca nu o sa apara probleme. Recunoaste franc: “Boss, ne-am inteles doar. Stai linistit.”
Imi multumeste si dispare.
Incep sa zambesc si imi spun ca a mai aparut o meserie in Bucuresti! Pazea domnilor soferi!
Ştiu, ştiu, pentru unii mâine este prima zi de muncă din acest an, pentru alţii -> still a party ![]()
Anul acesta, regret să vă anunţ, dar vom avea doar 5 (sau 6?) zile libere din cele 11 legale.. restul fiind în timpul week-end-urilor:
- 1 ianuarie (Anul Nou) – sâmbătă
- 2 ianuarie (Anul Nou) – duminică
- 24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Române) – luni <- cea mai “proaspătă” zi liberă adoptată de Senat
- 24 aprilie (Paştele) – duminică
- 25 aprilie (Paştele) – luni
- 1 mai (Ziua Internaţională a Muncii) – duminică
- 12 iunie (Rusalii) – duminică
- 13 iunie (Rusalii) – luni
- 15 august (Adormirea Maicii Domnului) – luni
- 1 decembrie (Ziua Naţională) – joi
- 25 decembrie (Crăciunul) – duminică
- 26 decembrie (Crăciunul) – luni
Spor la programat concediile pe anul acesta! ![]()
În fiecare an, pe 24 iunie, românii sărbătoresc Sânzienele. Noaptea de 23-24 iunie se spune că ar fi magică – minunile fiind posibile, forţele Răului şi cele ale Binelui atingând apogeul. Ca orice sărbătoare miraculoasă, poveştile despre Sânziene au un aer fantastic, rădăcinile lor pierzându-se în negura timpului.
Legendele spun că Sânzienele sunt nişte fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii. Ele se prind în horă şi “dau puteri” deosebite florilor şi buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile. În popor se crede că în noaptea Sânzienelor zânele zboară prin aer sau umblă pe pământ. Ele cântă şi împart rod holdelor, femeilor căsătorite, înmulţesc păsările şi animalele, tămăduiesc bolnavii, apără semănăturile de grindină. Dacă oamenii nu le sărbătoresc cum se cuvine, ele se supără, devenind surate bune cu înrăitele Iele sau Rusalii. Sânzienele se răzbună pe femeile care nu ţin sărbătoarea de pe 24 iunie, pocindu-le gura. Nici bărbaţii nu scapă uşor. Pe cei care au jurat strâmb vreodată, sau au făcut alt rău, îi aşteptă pedepse îngrozitoare, despre Sânziene ştiindu-se că sunt mari iubitoare de dreptate.
Sânzienele reprezintă şi un prilej de întâlnire a tinerilor ce doresc să-şi unească destinele, o sărbătoare destinată iubirii, cinstită cum se cuvine, cu cântec şi joc. În ajunul Sânzienelor, fetele şi băieţii care urmează a se căsători se adună spre seară în sat. E veselie, voie bună şi toată lumea e cu sufletul deschis. Fetele mari culeg de pe câmp flori de sânziene şi împletesc cununi. Apoi aruncă peste case coroniţele. Dacă se lovesc sau se agaţă de horn, vestesc o cununie apropiată. În zorii zilei flăcăii se adună în cete şi străbat satele, cu flori de sânziene la pălării.
Bătrânii vorbesc că în noaptea de Sânziene, ielele se adună şi dansează în pădure. Cine le vede rămâne mut pentru totdeauna. Tot ei cred că cine nu respectă Drăgaica poate avea parte de multe nenorociri: cel care spală, coase sau mătură în acea zi poate muri înecat ori fulgerat. În popor se spune că fetele care vor să se mărite repede trebuie să se spele cu rouă. Însă, pentru ca acest scăldat ritual să aibă efectul scontat, se respectă anumite condiţii: în zori, din locuri necălcate, babele strâng roua Sânzienelor într-o cârpă albă, de pânză nouă, apoi o storc într-o oală nouă. În drum spre casă, ele nu vorbesc deloc şi mai ales nu trebuie să întalnească pe nimeni. Dacă toate acestea sunt împlinite, cine se spală cu roua respectivă va fi sănătos şi drăgăstos peste an. Femeile măritate pot face şi ele acest ritual, ca să fie iubite tot anul de soţ şi să aibă copii frumoşi şi sănătoşi.
După cum bine ştiţi, suntem posesorii unui adorabil pisoi negru de vreo 2 luni de acuma. De curând, BadPisi e şi ea posesoarea unui mic miorlăitor. Aşa că m-am gândit să-i dau câteva sfaturi.
Nici măcar nu ştiu de unde să încep.


