E ultima zi din an.
Sunt în fața unui ceai cu scorțișoară zâmbind la cele 364 de zile din urmă. more…
E ultima zi din an.
Sunt în fața unui ceai cu scorțișoară zâmbind la cele 364 de zile din urmă. more…
Decembrie a fost întotdeauna și luna urărilor, pe lângă cea a cadourilor. E luna în care suntem, ca la o comandă nevăzută, mai buni, mai calzi, mai tandri, mai atenți la cei din jur, mai iertători. Cel mai frumos ar fi să ne aducem aminte de toate acestea și în celelalte 11 luni ale anului, nu numai acum. more…
Iată-ne ajunși, din nou, aproape de finalul unui alt an. Dar până atunci mai avem puțin și trebuie să sărbătorim cum se cuvine venirea lui Moș Crăciun, cel pliin de cadouri pentru toți cei dragi.
Noi nu ne-am dorit multe lucruri (fizice) dar am primit înzecit mult mai multe decât ne-am fi imaginat. Luna Decembrie va fi din ce în ce mai frumoasă cu fiecare an ce va trece și fiecare Crăciun va fi, cu siguranță, mai special decât altul.
Iar vouă, dragi cititori, echipa blogușorului albastru vă urează un sincer și călduros Crăciun Fericit alături de cei dragi vouă și fie ca toate dorințele pe care le-ați avut de-a lungul anului să se fi împlinit până acum. Dacă nu, o scrisorică la Moșul și rezolvă el tot
În fiecare decembrie, de mai bine de 5 ani, avem un sărbătorit în familie. E mic, negru, iubăreţ şi uneori nebunatic
Dar oricâte năzbâtii ne-ar face, aceşti ochişori verzi şi nevinovaţi nu îi poţi certa. Pentru că ei îţi întâmpină privirea somnoroasă de dimineaţă şi tot ei te urmăresc de cum intri în casă, seara. Şi mai ales, aceşti ochişori împreună cu mieunat “cerşetorului” îţi dau de ştire, în fiecare vineri că e timpul pentru conservăăăă!
Toată luna decembrie am un sărbătorit în casă: e mic, cuminte, curat, matinal şi nu în ultimul rând, negru Ace împlineşte anul acesta 2 anişori de când a sa mamă l-a adus pe lume împreună cu frăţiorul său (care e şi el bine mersi la o altă familie adoptivă).
Doi ani în care ne-a demonstrat ce înseamnă prietenia unui patruped, doi ani de când ne iubeşte (pe unii îi şi pupă) aşa cum ştie el mai bine, doi ani de când mă trezeşte în fiecare dimineaţă pentru ca nu cumva să întârzii la servici.
Pentru că unii cititori m-au mai întrebat de soarta lui (miiiiiiaaaaau – zise Ace aka mulţumesc!) vă las mai jos o galerie cu câteva poze din ultimul an, nu de alta dar e fooooarte fotogenic.