Dacă tot am început să fac un obicei din a (mai) ieși și la teatru, după ultima piesă văzută anul trecut – “7 Blesteme.. cerute, făcute și legate“, în luna februarie am ajuns la T.N.B. – Teatrul Național “I. L. Caragiale” București.
Deși biletele au fost luate on-line și aveau cod de bare pe el, iar T.N.B. este/a fost în renovare – mă așteptam ca intrarea la un spectacol să se facă… mai ca în zilele noastre.
Din păcate, intrarea la teatru s-a făcut tot “manual”, cu ruptul biletului și “vă rog să o luați pe scări și în stânga”. Cât despre broșura spectacolului – trebuie să o ceri tu, dacă știi care e “procedura”
Idolul și Ion Anapoda este o comedie amară de George Mihail Zamfirescu, care a avut premiera pe scena T.N.B. în data de 17 decembrie 1934. Scenariul este destul de simplu: doi bărbați – Ion (Dan Puric) și Valter (Silviu Biriș) – se îndrăgostesc de aceeași femeie, Mioara (Ileana Olteanu Cesonia Postelnicu), fiica Stăvăroaei (Ileana Stana Ionescu) – o femeie (încă) plină de viață.
De aici pornește o adevărată comedie amară, iar fiecare întâlnire dintre cei doi bărbați e o adevărată “povară”. Într-un final, după izolarea și ignorarea celor din jur, Ion își va găsi sufletul pereche – pe Frosa (Irina Cojar) și o va lasă pe Mioara în defavoarea lui Valter.
Per total, chiar mi-a plăcut spectacolul dar dacă s-ar moderniza și sălile T.N.B., ar fi o idee Nu de alta, dar coloana mea nu a fost tocmai mulțumită după cele 1h 45 min.