… că oricum ajungi în faţa unei comisii formate din 8 [!!!] persoane care o să-ţi pună întrebări de o să visezi numai credite noaptea..
Dacă până acum am fost calmă şi nu i-am ascultat pe colegii mei care cereau palme pentru a se linişti, iată că acum pe ultima sută de metri încep să mă stresez şi panichez de nu mai ştiu ce e cu mine. Ştiu, n-ar trebui să fiu aşa, dar eu cum să le spun asta neuronilor din creieraş care n-au stare? 
În caz că vă plictisiţi azi şi, mai ales, citiţi aceste rânduri, spuneţi acolo şi un “Doamne ajută!” şi pentru mititica de mine, teoretic absolventă, practic.. aşteptând verdictul final de la ăia mari.. 
