Unul din cele mai aşteptate filme ale anului ce tocmai s-a încheiat a fost fără îndoială The Hobbit: An unexpected journey (Hobbitul: O călătorie neaşteptată). Noi am văzut filmul la cinema, în HFR (high-frame-rate) o tehnologie nouă ce proiectează imaginile la o viteză mai mare – 48 de cadre pe secundă. Ce-i drept, claritatea filmului a fost.. de neegalat! Poate se putea umbla puţin şi la luminozitate, ţinând cont că filmul a fost şi 3D.
Eu sunt o fană a pisicilor. Ce-i drept, mă şi asemăn cu ele: dorm MULT (uneori)!
Draga de Oana mi-a dat zilele trecute clipul de mai jos şi pot spune că nici după ce m-am uitat 60 min. la ele, tot nu mă pot sătura. Pisicile au acel ceva ce te fac să le iubeşti în orice condiţii, inclusiv când fac vreo boacănă ![]()
De fiecare Revelion, mama mea prepara un aperitiv foooarte bun şi pe care îl terminam în doi timpi. Cum în acest an, Crăciunul l-am petrecut alături de cei dragi, Revelionul l-am petrecut în Bucureşti alături de prieteni. Şi uite aşa, m-am apucat să fac checul aperitiv după reţeta mamei (găsită printr-un caiet veechi cu reţete).
Deşi a trecut Crăciunul, sunt sigură că mulţi copii şi-au dorit un sufleţel lângă ei. Aşa că, dragi părinţi, data viitoare când o să le faceţi cadou copiilor voştri un animăluţ – o pisică, de preferinţă, vă rog să o împachetaţi ca în clipul de mai jos. Sunt sigură că vor fi foarte fericiţi. ![]()
Pe vremea când făceam drumuri cu intercity-ul Suceava – Bucureşti şi retur (din diverse motive
) îmi luam laptopul şi profitam în cele 6 ore de drum de priza şi curentul din tren. Printre Poirot, M.A.S.H. şi The Pretender (ştiu ştiu, filme veeechi dar încă au un farmec aparte dacă le vezi după atâta timp, nu ştiu de ce) m-am uitat şi la toate cele 4 filme din seria Underworld.

