Continui seria peripeţiilor cu vecinii de dedesubtul meu făcând o mică precizare: eu NU spăl rufele la ora 22 noaptea, NU aspir şi nici NU trântesc chestii prin casă. De ce? Simplu! Am mai stat în acest bloc, alt etaj, cu totul alţi vecini sub noi care în doi ani de zile nu au venit niciodată să se plângă de noi şi/sau la asociaţie şi/sau la proprietari. Am totuşi bun simţ şi consider că ştiu limitele unui trai în înţelegere la bloc. În schimb, faptul că mi se aduc acuzaţii nefondate fără a mi se demonstra (şi mai ales, fără a mă cunoaşte), asta mă deranjează la culme!
Tag-Archive for » peripetii «
Later edit: Să ne înţelegem, eu NU spăl rufe la 22 noaptea, NU aspir şi nici nu am chef să fac pic de curăţenie de luni-vineri la ora 19 când ajung acasă după 9 ore de muncă. Asta e o simplă precizare, în caz că nu m-am făcut prea bine înţeleasă mai jos.
În ultima perioadă am cam dispărut subit din scena online -> twitter or blog. Ştiu, n-a fost frumos din partea mea şi nu, nu m-au sechestrat colegii la muncă 24/7
Prima dorinţă pe care o aveam în acest post s-a îndeplinit.. într-un final.
Ce-i drept, după multe peripeţii [uitat dosar acasă, trezit frăţior din somn la 10 dimineaţa pentru a-mi aduce dosarul, îngheţat de frig aproape 5 ore în minunatul ger al Bobotezei] am primit acea chestie numită permis de conducere. Cadouaşul ăsta mic, rozaliu cu mov, cu hologramă şi, evident, “model al Uniunii Europene” l-am ridicat ieri. Mai trebuie să precizez cam cât de fericită sunt?
Mulţumiri:
- Prietenului – pentru susţinerea morală şi fizică
- Cătălin – un instructor de nota 11
- familiei
- prietenilor şi colegilor
P.S.: Nu am avut încă timp să ud permisul [că cică aşa-i regula] şi da, dau vina pe sesiune Dar promit solemn, cu mâna pe inimă, că voi bea câte ceva, aşa.. simbolic, cu fiecare persoană care m-a susţinut.